trifoi cu patru foi

observ ca in ultima vreme scriu numai despre filme:) ar trebui sa ma reprofilez!

comedii, doua, una din 1989, cealalta ceva mai recent, 2010! prima o alternativa la "one flew over the cuckoo's nest"(1975), cealalta la, oarecum,(desi nu am vazut) "zero dark thirty(2012)".

despre cantatul in masina:)

  

the dream team(1989)-cu o distributie pe masura.

  

four lions(2010)-care la un moment dat erau cinci.

when you have to shoot...shoot! don't talk

daca judecatorii din viitor s-ar fi uitat la asta:

  

nu ar mai fi patit asta:  
  

p.s: nu ai cum sa nu-l iubesti pe tuco:)

...like phoenix

o scriere scurta dedicata nu filmului "the master(2012)",ci lui joaquin phoenix cel care ar fi trebuit sa castige aseara al treilea oscar din tot atatea nominalizari(gladiator, walk the line, the master). nu am vazut lincoln-sunt sigur ca daniel day-lewis face treaba buna, dar nu cred ca se ridica la nivelul lui phoenix-obiectiv rau:)

probabil cea mai "utilizata" imagine din film:

vina ca the master a ramas cumva obscur si nu a primit aprecierile meritate(implicit incasari ceva mai mari) ii revine companiei producatoare-the weinstein company care a gafat si cu django unchained, dar aici lucrurile au stat ceva mai bine.

va mai dura ceva pana ce the master va fi asimilat. pana data viitoare: bine-ai revenit joaquin phoenix!

o melodie care se potriveste personajului lui phoenix, dar si filmului mai sus amintit.

  

do you know what nemesis means?

o sa fie o scriere aglomerata:)

pana sa intru efectiv in nucleul scrierii un mic ocol: vad ca mai toate televiziunile si implicit jurnalistii subsemnati acestora, cand vorbesc despre 24 ianuarie folosesc expresia "mica unire". eu inteleg ca in romania de astazi becalo-basesciana nu se mai pune mare pret pe lucrurile cu adevarat importante, dar chiar si asa atributul evenimentului tocmai amintit mi se pare nu doar nefericit ci si absolvit de vreo valoare istorica, morala, umana mai ales. "s-au unit doua amarate de principate, mica unire!" evenimentele cuprinse intre 5 si 24 ianuarie 1859 au pus bazele statului roman, l-au pus pe harta europei, au adus legi si institutii, partide politice si, poate cel mai important, independenta. fara 24 ianuarie nu stiu cum ar fi aratat anul 1918! asadar, dupa judecata mea, mica unire nu isi gaseste justificarea-se transforma intr-un eveniment minor pus la cale de niste insi carora generatiile viitoare n-or sa le mai stie nici numele!

am sa mai zabovesc acum, nu foarte mult, asupra celui mai recent film al lui tarantino, django unchained(consider ca ultima imagine a scrierii precedente nu e "chiar" suficienta:). zabovesc asupra unui aspect mai exact:

brick top(alan ford)-snatch(2000)

calvin candie(leonardo dicaprio)-django unchained(2012)

"Do you know what "nemesis" means? A righteous infliction of retribution manifested by an appropriate agent. Personified in this case by an 'orrible cunt... me".

dinti galbeni, declamare, priviri mirate ale ascultatorilor, ben-yorick, porci,caini; ma intreb daca proprietarul candieland-ului a calculat in cat timp consuma cainii lui un cadavru...nu as vrea sa ma gasesc niciodata in preajma unor asemenea persoane:)

pentru partea video o insiruire de imagini din fish tank-andrea arnold(2009); fondul sonor este asigurat de california dreamin'-bobby womack-, melodie care se regaseste si in film "dublata" de michael fassbender. am spus eu ca e o scriere aglomerata:)-poate o sa revin candva cu mai multe lucruri despre fish tank;

  

departari tangentiale III

dorinta mea de a ma schimba, de a mai remedia pe ici-pe colo unele aspecte, a primit o grea lovitura de dimineata cand am pierdut din nou autobuzul care trebuia sa ma duca la serviciu! asta se traduce de ceva vreme cam asa: trebuie sa trec prin billa sa iau diverse lucruri pentru colegii de la birou-ca parte a pedepsei pentru ca am intarziat! mie imi place asta-e atata liniste si pace in aeroport la orele alea ale diminetii, incat imi vine sa ma asez pe unul din scaunele din salile de asteptare si sa stau si sa privesc; asa pur si simplu; in dimineata asta, lucrul asta mi-a adus aminte de scena de deschidere din dogma(1999-kevin smith) din care o sa si citez aspectul care ma intereseaza( las in engleza, ca daca ma apuc sa traduc iese urat:)

"Loki: ...Here's what I don't get about you. Why do you feel the need to come to this place all the time?

Bartleby: My friend, because this is humanity at its best. Look at them. All that anger, all that mistrust, all that unhappiness... forgotten for that one perfect moment when they get off the plane. See those two? What the guy doesn't know is that the girl cheated on him while she was away.

Loki: She did?

Bartleby: Twice.

Loki: Nice.

Bartleby: But it doesn't matter right now, 'cause they're both just so relieved to be with one another. I like that. I wish they could all feel that way more often.

Loki: This is why I had to come down here this morning? This is why I had to miss my fucking cartoons? You call me and tell me it's important so I can share in your half-ass obsession with a Hallmark moment?..."

kevin smith era in forma maxima pe atunci:)! am lasat pe final si replica lui loki(matt damon) pentru amuzament! prieteni, mare adevar e cuprins in vorbele de mai sus! cum ar silabisi cineva: to-the-air-port;

chill;
 

de ce imi place daniel craig in rolul lui bond

aveam dubii legate de felul in care o sa-mi insir argumentele. am decis sa le enumar asa:

* e ruginit

* are probleme cu bautura

* are probleme cu femeile

* e loial ca un caine

* isi iubeste tara

* te poti baza pe el(nu si daca esti femeie)

* gadgeturile nu i-au otravit sufletul(aici as adauga "inca")

* prefera scoala veche

* nu renunta pana cand nu-si vede misiunea incheiata

daca am omis ceva o sa adaug mai tarziu.

despre ultimul bond cateva impresii-ca tot a ajuns si in america, iar cum alegerile prezidentiale s-au incheiat fara polemici, oamenii se vor inghesui sa-l vada-mai putini vor fi probabil cei de pe coasta de est si dintre cei care l-au votat pe romney:)

sigur, skyfall e un film bun, si nici nu se poate altfel, daca judecam dintr-o perspectiva simpla: mendes-craig-bardem-asta ca sa copiez posterul ala ostentativ al lui eyes wide shut(1999) -cruise-kidman-kubrick. zic bine copiez, pentru ca si skyfall copiaza la greu-dar cum cei implicati in realizarea filmului nu se sfiesc in a recunoaste lucrul asta, nu vad de ce as insista eu pe tema asta. scurt, ca sa nu pierd esentialul: cum spuneam, skyfall e un film bun, vizual iti taie respiratia, cu care mendes a incercat satisfacerea unui numar cat mai mare de iubitori ai filmelor bond din diferite generatii(cred ca i-a reusit). urmeaza dar-urile: "umanizarea" lui craig-bond cu care s-a facut atat tam-tam pare cumva fortat-impusa(se vede din primele cadre), glumele-dialogurile sunt ok dar cateodata nu depasesc nivelul celor din the avengers(2012) spre exemplu, din a doua jumatate tensiunea cumva dispare, directia devine previzibila iar filmul se transforma intr-unul tipic de floricele(adica popcorn). acest ultim aspect nu e neaparat rau, doar ca prin 2006 casino royale a stabilit niste standarde, in materie de bond dar nu numai, pe care skyfall nu prea le atinge.

e greu sa egalezi casino royale(2006). e suficienta scena de mai jos sa-ti dai seama de ce!

  

looper-progresul lui rian johnson iar bruce willis inca e greu de ucis

rian johnson face cu looper(2012) ceea ce a facut refn cu drive cu un an in urma. fara sa puncteze prea mult la capitolul originalitate(sau poate ca si asta rezulta indirect), reuseste sa mixeze cu succes teme si motive de provenienta cinematografica(din sectiunea science-fiction mai ales) unele dintre ele intrate deja in folclor!

mi se pare inutil sa le amintesc, se vad cu ochiul liber:)

la finalul filmului nu-mi scoteam din minte comparatia asta: rian johnson-christopher nolan din perspectiva looper-inception. privit asa johnson pare fratele mai scapatat al lui nolan lasat acasa sa aiba grija de "ai batrani" si fiind nevoit sa se multumeasca cu mai putin, in vreme ce nolan se plimba cu diverse burse prin toata europa. rezultatele se vad: de la exterior looper-inception pare a fi o comparatie intre o casa boiereasca de la noi si palatul de la versailles. mergand spre interior constati insa in cazul versailles-ului ca stralucirea paleste iar zorzoanele sunt cele care ies in fata. mai are rost sa spun ca mie imi plac mai mult casele boieresti?:)
concret despre looper:
-calatoria prin timp e doar un paravan pentru "sacrificii, cat de departe esti dispus sa mergi pentru binele tau, pentru binele celor pe care-i iubesti"! din punctul asta de vedere paradoxul calatoriei in timp invocat de unii pare/este o prostie;
-bruce willis pare sa fi ajuns la varsta la care face ca orice rol sa ii vina ca o manusa(chiar daca in cazul de fata nu e strain de schema die hard), joseph gordon-levitt e din ce in ce mai bun dar mai are ceva pana la a deveni centrul de greutate al unei pelicule(din momentul in care apare willis acesta acapareaza tot), iar pe emily blunt as lua-o acasa(fara ala micu' de o sa-si spuna mai tarziu rainmaker:);
-spatialitatea la johnson e si aici ingradita, fara ca acest lucru sa supere(cum se intampla in brick-2005), pentru ca tensiunea nu scade in intensitate cand atentia privitorului e mutata de la un punct la altul, dand impresia de fluiditate. avem si aici, ca si in brick, trei puncte care determina nu o axa ci mai degraba varfurile unui triunghi: apartamentul lui joseph gordon-levitt-sediul looper-ilor-proprietatea lui emily blunt. hai sa adaug in centru si cafeneaua unde serveste beatrix. asadar, in universul imaginat de johnson actiunea se petrece in interiorul laturilor acestui triunghi-repet, fara ca acest lucru sa supere;
-ca tot pomeneam de nolan-johnson imprumuta de la acesta "efectul de cool" cu care isi condimenteaza filmul-sunt niste scene in care climaxul lasa cu furnicaturi!

daca nu s-a inteles nimic din randurile de mai sus: looper e un film bine inchegat, solid cu care rian johnson pare sa-si fi castigat un oarecare statut de "autor"! ramane de vazut cum se va descurca in viitor:)
unul din filmele care cere deopotriva prequel/sequel si care merita mai mult de o vizionare!

 

major major

am mai pomenit aici despre filmul asta iar la momentul respectiv imi spuneam ca o sa revin  asupra lui. cred ca a sosit momentul ala:)

catch-22-1970-mike nichols este chemat din nou sa ia cuvantul; sa auzim ce are de spus intr-un montaj inspirat. un film aruncat pe nedrept intr-un colt al anonimilor...

  

fuga prin porumbi-despre recentul anderson si inca altele

prieteni, de putina vreme mi-am redescoperit o pasiune pe care o credeam demult uitata ori disparuta printre meandrele  cotidiene, anume cititul. nu, nu ma refer la cititul revistelor din nu-stiu-ce sali de asteptare, ori a presei electronice, care intre noi fie vorba, in cele mai multe cazuri, e mediocra. despre altceva este vorba: am facut rost de doua carti, iar de cand am inceput sa citesc, pana sa adorm, il am pe neagu djuvara care-mi sopteste intr-o ureche ca intemeietorul tarii romanesti e cuman la origini, iar in cealalta il am pe nae ionescu(nume caragialesc prin excelenta, insa persoana e departe de banalitatea numelui) care-mi spune despre bogata lui experienta...ziaristica(filosofica pe alocuri:). lecturi agreabile, fluide fara artificii stilistice-cei doi scriu precum vorbesc si gandesc. pe neagu djuvara il urmaream la tv, iar acum cand ii citesc randurile il simt de parca ar vorbi langa mine; pe nae ionescu n-am avut, bineinteles, ocazia sa-l urmaresc live, insa e de ajuns ca stiu ce oameni a format  ca sa-mi para rau! nu vorbim aici despre orientarile politice in privinta celor doi!

revin putin la aspectul cuman al lui basarab I-si daca e asa ce? ne face pe noi mai putin romani?! in privinta istoriei noastre observ un circuit inchis apropo de abordarilor faptelor, incat ai impresia ca te lovesti de un zid in orice directie ai merge. ori, dupa cate observ eu, caracteristica cea mai importanta a noastra si a limbii noastre e elasticitatea-flexibilitatea-fenomenul de mestecare, inghitire si apoi regurgitare a "nutretului" provenit de pe felurite pajisti! asa am supravietuit mii de ani si asa o vom face si de acum incolo-eu asa sper!

despre moonrise kingdom(2012-wes anderson) acum cateva cuvinte-pentru ca in sfarsit am reusit sa-l vad! fara indoiala un film tipic ce poarta sigiliul deja consacrat al regizorului sus numit. cred, sper sa nu gresesc, ca e primul film al lui anderson unde owen wilson nu are nicio contributie. ii regasim insa, gata de actiune, pe vesnicii andersonieni bill murray si  jason schwartzman. castigul mai cuprinde o pleiada de actori, dintre care m-as multumi sa-i mentionez pe ed norton si bruce willis-fara a minimaliza contributia celorlalti.

ce e cu filmul asta? dupa umila-mi parere nu mare lucru; sa ma explic( in putine cuvinte- ca deja m-am intins cu scrierea asta mai mult decat planuiam): pare-se ca in filmul asta wes anderson s-a "abandonat" mai mult decat in precedentele aspectului stilistic, cinematografic-cauta cu infrigurare stop-cadruri, unghiuri, lumini, culori lasand interactiunea noastra cu personajele lui undeva in casuta aia din varful copacului din tabara cercetasilor. filmele lui anterioare ne-au facut cunoscute deja personajele si aspiratiile acestora-pe care le vedem si in moonrise kingdom! nimic nou pana aici, nici nu vreau altceva, fiind vorba de sigiliul mai sus amintit! dar ce facem cu empatia? sentimentul de basm-fantezie-poezie nu e suficient.

in concluzie: un film perfect si cam atat! daca ar fi sa extrapolez o sintagma primita pe mail cu privire la un alt film si regizor, ea ar suna cam asa: "e usor sa faci filme bune cand te numesti wes anderson!"

glamorous! 

9 oameni furiosi

titlul scrierii asteia nu-mi apartine(nascocirea lui), l-am zarit intr-un articol astazi prin presa electronica si mi-a ramas in minte! inutil sa spun la ce facea referire articolul cu pricina; 

9 oameni furiosi se potriveste insa si descrierii sumare a alui mai cult classic dintre filme-alaturi de assault on precinct 13 din 1976 al lui carpenter. este vorba despre the warriors(1979) al lui walter hill. alaturarea nu e lipsita de sens-amandoua sufera de claustrofobie, fiecare in felul sau, iar mixajul new york-los angeles, cum necum, e prezent iarasi la mine.

cam atat; am spus ca e o descriere sumara:) 

dar despre carpenter si filmele sale sper sa vin odata cu mai mult decat schite;

warriooors come out to plaaay!!

  

rated R

doua filme a caror vizionare ar trebui sa se rezume strict la trailere! si la extrasele de mai jos:)

 

prometheus(2012)

 

terminator salvation(2009)

pta vs qt

titlul nu e nascocirea mea, dar cum se potriveste cu ce voiam sa spun am zis sa-l "imprumut"! asadar paul thomas anderson vs quentin tarantino; desi, din nou, vs asta e pus cu sila acolo:) 

ambii scenaristi si directori, cu viziuni proprii despre cum trebuie sa arate produsul final al muncii lor! cum mie imi plac amandoi, abia astept sa culeg roadele muncii lor in ultima parte a acestui an! pe langa cele spuse bine de cinesseur as vrea sa mai spun ca abia astept sa-l revad pe joaquin phoenix-locul lui e in lumea filmului si sper sa ramana aici!

pentru ca si filmele cultiva vise;

 

before the devil knows you're dead

imi pregatisem alte cuvinte pe care o sa le pasez unei scrieri viitoare...asta daca o sa mai am zvac pana atunci! revenind...cred ca si diavolul a aflat de moartea lui sidney lumet si-l plange si el la fel cum o facem si noi ceilalti. daca cineva se intreaba cum ar arata un film regizat de un nene la 82 si ceva de ani sa priveasca filmul care da titlul acestei scrieri! de prea multe ori nominalizat la oscar, dar niciodata castigator al unuia(de parca ar conta), sidney lumet a incercat prin filmele lui sa surprinda oameni prinsi in diverse ipostaze-ocazie numai buna pentru a le studia comportamentul-la fel cum facea si romero, numai ca acesta din urma folosea(foloseste:) drept ambalaj horror-ul. cateva titluri din opera lui lumet: 12 angry men(1957)-primul film al lui, si ce film, murder on the orient express(1974), dog day afternoon(1975), network(1976), etc. am numit aici decat o parte din filmele lui(poate cele mai cunoscute), dar ele sunt cu mult mai multe! eu personal l-as pune pe lumet pe aceeasi treapta cu stanley kubrick.

cam atat-ramas bun!

muzica data viitoare:)

asta apartine politistilor, asta apartine sefului...

nu e nici un secret ca 12 angry men(1957) al lui sidney lumet e printre filmele mele favorite(daca n-ar fi fost pulp fiction si brazil, ar fi ocupat primul loc intr-un top al meu:)! acum de ce am pomenit de filmul de mai sus? pai toata treaba asta de acum cu vamesii, cu filajul, etc., m-au dus cu gandul la domnul lumet! daca orchestra el toata actiunea, plus procesul/procesele iesea ceva demn de povestit generatiilor viitoare over and over!

 "care vames nu a luat spaga sa arunce primul cu cutitul!"

dap, televiziunile ar fi dat non-stop imagini din salile de judecata!

"daca ma arestati pe mine, trebuie sa-i arestati si pe basescu, pe boc, p-aia care mi-au dat spaga..."

sa inchei cu vorba cu vorba romanului: de paine si circ nimeni nu se satuara!

p.s: imagini din filmele lui lumet-henry fonda(12 angry men, 1957) si vin diesel(find me guilty, 2006)

un video, zic eu, in ton cu scrierea de mai sus.

 

running sau filmul de luni seara vazut duminica

din cand in cand am chef sa vad cate un film din categoria B, dar care intre timp a devenit un cult clasic:) acum putina vreme a venit randul lui john carpenter's-assault on precinct 13(1976). delicios film; cand o sa-l revad, o sa am grija sa am conectat un sistem audio ca sa surprind perfect fiecare beat al sound-ului din film(de care tot carpenter se face vinovat)! pe john carpenter lumea il asociaza cu the thing(1982)-best sci-fi-horror movie-si aici nu accept contraziceri; blade runner e in alta categorie, iar allien's(primele doua) parca nu sunt asa scary:))

ca tot am vorbit de regizori subevaluati/filme subevaluate, pentru partea video m-am oprit la intro-ul(mai exact prezentarea distributiei) din watchmen(2009) al lui zack snyder(un regizor cu mult potential-sper sa-l foloseasca la maxim si sa primeasca mai multa recunoastere in viitorul apropiat). intro-ul de mai jos e unul dintre cele mai bune(poate cel mai bun) dintre cele vazute de mine; am cam abuzat de expresia asta "cel mai bun"-cu scuzele de rigoare...peste 40 de ani surprinsi in 5 minute de the times they are a changin'

Watchmen

calatorului ii sade bine cu drumul...

dead man(1995)- jim jarmusch

paper man(2009)- kieran/michele mulroney

istoria rocknroll-ului continua-nu mai e mult pana la vara!

                

despre un film misto si alte chestii mai marunte

"o sa revina capitalismul in romania cand or face plopul mere si rachita micsunele! (aplauze) nu va grabiti sa aplaudati...! s-au facut progrese in genetica in ultimii ani si e posibil sa vedem in rachite micsunele, dar nici macar atunci nu o sa fie capitalism in romania..."

cam asa sunau cuvintele lui nicolae ceausescu la nu stiu ce sedinta/congres de partid, iar eu le-am auzit in filmul lui ujica(nu auzisem de el pana acum), "autobiografia lui nicolae ceausescu(the autobiography of nicolae ceausescu)"! fara grad de comparatie filmul...ce true grit, black swan, 127 hours, the fighter, the king's speech, etc.; asta e the real deal! incredibil film, 180 de minute care trec foarte repede, iar montajul unor scene e savuros(muzica conteaza uneori mai mult decat cuvintele)! avand patru ani si jumatate in '89 nu stiu prea multe despre comunism, decat ce am aflat ulterior de la parinti/rude ori de la scoala. indiferent de pareri, ceausescu si-a castigat nemurirea! celor care mai treceti pe aici, faceti un efort si urmariti filmul! garantez ca nu o sa ma urati pe urma:))

ma indrept cu pasi repezi spre terminarea masterului; doua examene si cam atat...adio copilarie, bun venit ce urmeaza dupa(nu m-am prea dumirit unde ma situez eu acum)!

cand autobuzul firmei e setat pe frecventa national fm, e normal sa asculti numai slagare romanesti! ce ascultam eu intr-o dimineata, la ora sapte, mai jos!

 

lupte si luptatori

lupte se dau peste tot; se dau si in tine si in mine...cateodata pierzi, alteori castigi, in luptele cu tine ori cu ceilalti!

darren aronofsky n-a castigat niciodata o lupta! adica personajele din filmele lui: pi, requiem for a dream, the fountain, the wrestler si black swan...compromise inainte de genericul de inceput! nina sayers(natalie portman) nu face exceptie!da, incerc cateva cuvinte despre black swan.

nu va speriati, natalie portman nu a intrat la apa si nici nu s-a transformat intr-o lebada neagra, asa cum ar sugera poza din stanga(desi ar fi o lebada frumoasa:)! mai are cineva sentimentul de claustrofobie cand se uita la un film al lui aronofsky? eu cam da...inceputul abrupt cu tensiune exploziva mi-au dat impresia ca ma aflu intr-un lift ale carui lumini s-au stins si care a ramas suspendat intre etaje! black swan evolueaza, ca si precedentele filme de altfel, dupa o curba gaussiana: se pleaca dintr-un stadiu primar, se ajunge in varf, dupa care se coboara! cand se ajunge in varf actorilor(personajelor, deh) li se cere sa aleaga: fa asta, ori fa asta! tu stii ca e mai bine sa faci asta, dar stii de asemenea ca vei trai cu regrete mai tarziu, asa ca inevitabil alegi calea cealalta! pe langa stereotipurile de care nu-l credeam in stare pe aronofsky, cam despre asta e vorba in black swan! despre lupte interioare si exterioare aduse in contemporalitate, de data asta in culisele lumii baletului! sa inchei ca trebuie sa fug undeva: multe clisee, destul de monoplan, cu destule inexactitati si extrem de previzibil! posibil cel mai slab film al celui caruia tot i-am spus numele pe aici:))

nu cred ca am spus, asa ca spun acum: la multi ani!!!

niste englezi simpatici! pa

 

supermassive black holes

astea de pe la noi, ca alea de pe la nasa sunt gaurici! fug de la serviciu acum cateva zile mai sa-mi rup picioarele, sar peste tabieturile postwork, ca sa privesc cum nasa anunta in sfarsit existenta omuletilor verzi...restul e istorie!

cineva ma intreba ieri daca imi plac bucurestenii! i-am raspuns ca da...lasand la o parte aroganta(de altfel caracteristica oricarui locuitor de la noi), sunt nice people(chiar si taximetristii:)! mie asa imi place sa cred...

in fuga despre "medalia de onoare"- victor rebengiuc tot nu se invata minte: nu se intelege cu nevasta si nici cu copiii, iar foncierea nu vrea nici in ruptul capului sa o plateasca! dupa parerea autorului acestei scrieri, cel mai bun film romanesc de dupa "moartea domnului lazarescu"(judecand dupa filmele vazute)! cum as fi vrut sa arate si "4 luni, 3 saptamani si 2 zile"- cata asemanare si totodata cata diferenta in scenele de la masa unde sunt adunati diversi protagonisti...actorul mai sus numit chiar s-a lafait in rolul asta!

inchei romaneste cu o melodie foarte draga mie, apartinand unei formatii la fel de dragi! pe mai tarziu

 

arnold schwarzenegger is "the terminator"

raspunsul la intrebarea lansata de tlonsociety, al carui titlu aduce aminte pe langa romanele secolului al 17-lea si de filmele anilor '50:), in cazul meu este foarte simplu: terminatorul din '84 este filmul pe care l-am vazut demult si care mi-a placut, acest lucru ramanand neschimbat si dupa multe alte vizionari.

aveam noua sau zece ani cand l-am vazut prima data datorita unor serii de intamplari fericite, cum le-as numi eu acum; ieseam de la scoala si impreuna cu niste colegi am intrat intr-un bar de langa(ma chinui acum sa inteleg motivul, dar mi-e imposibil)! la bar o doamna cumsecade, oameni de toate felurile care ne-au aruncat niste priviri dubioase la inceput apoi s-au intors la treburile lor, dar lucrul care mi-a atras atentia a fost un televizor cu video suspendate deasupra barului unde vindea doamna aceea! cand am intrat noi tocmai pusese caseta cu "the terminator"; parca hipnotizati ne-am asezat la o masa si nu ne-am ridicat pana nu s-a terminat filmul! nu mai stiu cum am motivat alor mei timpul petrecut in bar, dar stiu ca imaginea lui arnie m-a urmarit cateva zile, dandu-mi chiar cosmaruri! ah, muzica aia din film...

de atunci l-am revazut ori de cate ori era dat la tv, iar mai tarziu l-am descarcat de pe internet...desigur magia s-a mai pierdut, acum unele scene mi se par oarecum caraghioase, dar calitatea a ramas neschimbata dupa parerea mea!

ah, era sa uit: ce-l mai terorizam pe frate-miu cu mers, miscari si replici din terminator!

nu stiu cum se procedeaza exact; oricine trece pe aici si vede scrierea asta si vrea sa vorbeasca despre un film vazut demult care i-a placut, e binevenit s-o faca! altadata