de ce imi place daniel craig in rolul lui bond

aveam dubii legate de felul in care o sa-mi insir argumentele. am decis sa le enumar asa:

* e ruginit

* are probleme cu bautura

* are probleme cu femeile

* e loial ca un caine

* isi iubeste tara

* te poti baza pe el(nu si daca esti femeie)

* gadgeturile nu i-au otravit sufletul(aici as adauga "inca")

* prefera scoala veche

* nu renunta pana cand nu-si vede misiunea incheiata

daca am omis ceva o sa adaug mai tarziu.

despre ultimul bond cateva impresii-ca tot a ajuns si in america, iar cum alegerile prezidentiale s-au incheiat fara polemici, oamenii se vor inghesui sa-l vada-mai putini vor fi probabil cei de pe coasta de est si dintre cei care l-au votat pe romney:)

sigur, skyfall e un film bun, si nici nu se poate altfel, daca judecam dintr-o perspectiva simpla: mendes-craig-bardem-asta ca sa copiez posterul ala ostentativ al lui eyes wide shut(1999) -cruise-kidman-kubrick. zic bine copiez, pentru ca si skyfall copiaza la greu-dar cum cei implicati in realizarea filmului nu se sfiesc in a recunoaste lucrul asta, nu vad de ce as insista eu pe tema asta. scurt, ca sa nu pierd esentialul: cum spuneam, skyfall e un film bun, vizual iti taie respiratia, cu care mendes a incercat satisfacerea unui numar cat mai mare de iubitori ai filmelor bond din diferite generatii(cred ca i-a reusit). urmeaza dar-urile: "umanizarea" lui craig-bond cu care s-a facut atat tam-tam pare cumva fortat-impusa(se vede din primele cadre), glumele-dialogurile sunt ok dar cateodata nu depasesc nivelul celor din the avengers(2012) spre exemplu, din a doua jumatate tensiunea cumva dispare, directia devine previzibila iar filmul se transforma intr-unul tipic de floricele(adica popcorn). acest ultim aspect nu e neaparat rau, doar ca prin 2006 casino royale a stabilit niste standarde, in materie de bond dar nu numai, pe care skyfall nu prea le atinge.

e greu sa egalezi casino royale(2006). e suficienta scena de mai jos sa-ti dai seama de ce!