Pages

ianuarie 17, 2011

pariurile mele incep sa capete forma. paul giamatti si christian bale castiga globurile de aur la categoriile la care au fost nominalizati; pana la oscaruri mai e doar un pas, dar parca nu conteaza ce spune/voteaza academia! mai lansez un pariu: sam rockwell! sa vedem:)

chef de nimic! cuvintele sunt franate de mecanisme pur rationale si plictisite, iar sentimentul ca nu mai am de impartasit mare lucru e tot mai acut!

nu credeam ca o sa ajung sa consider melodia de mai jos o capodopera, in comparatie cu ce se asculta/produce astazi!
 

ianuarie 08, 2011

lupte si luptatori

lupte se dau peste tot; se dau si in tine si in mine...cateodata pierzi, alteori castigi, in luptele cu tine ori cu ceilalti!
darren aronofsky n-a castigat niciodata o lupta! adica personajele din filmele lui: pi, requiem for a dream, the fountain, the wrestler si black swan...compromise inainte de genericul de inceput! nina sayers(natalie portman) nu face exceptie!da, incerc cateva cuvinte despre black swan.
nu va speriati, natalie portman nu a intrat la apa si nici nu s-a transformat intr-o lebada neagra, asa cum ar sugera poza din stanga(desi ar fi o lebada frumoasa:)! mai are cineva sentimentul de claustrofobie cand se uita la un film al lui aronofsky? eu cam da...inceputul abrupt cu tensiune exploziva mi-au dat impresia ca ma aflu intr-un lift ale carui lumini s-au stins si care a ramas suspendat intre etaje! black swan evolueaza, ca si precedentele filme de altfel, dupa o curba gaussiana: se pleaca dintr-un stadiu primar, se ajunge in varf, dupa care se coboara! cand se ajunge in varf actorilor(personajelor, deh) li se cere sa aleaga: fa asta, ori fa asta! tu stii ca e mai bine sa faci asta, dar stii de asemenea ca vei trai cu regrete mai tarziu, asa ca inevitabil alegi calea cealalta! pe langa stereotipurile de care nu-l credeam in stare pe aronofsky, cam despre asta e vorba in black swan! despre lupte interioare si exterioare aduse in contemporalitate, de data asta in culisele lumii baletului! sa inchei ca trebuie sa fug undeva: multe clisee, destul de monoplan, cu destule inexactitati si extrem de previzibil! posibil cel mai slab film al celui caruia tot i-am spus numele pe aici:))

nu cred ca am spus, asa ca spun acum: la multi ani!!!

niste englezi simpatici! pa
 

decembrie 18, 2010

nea mărin, sucă şi sfârşitul de an

"mă nepoate, mă ţîne minte de la mine, multe se-ntîmplă pe lumea asta, dar mai e şi după cum şo face omu! adică nu poţ să te aşezî pe şine pe la ora unu cînd trece rapidu traian, şi-ţi spui că dacă ai zile scapi...da, e după cum şo face omu! păi uite, nepotu-miu sucă parcă şie duşman. parcă şie duşman, auzi! ăsta de mic avu mintea-nbîrligată şi anapoda, de mic avu mintea-nbîrligată şi anapoda....n-avea decît vro zece anişori cînd îl trimeasă năşicusu la moară să vază dacă ie lume. să făcu amiază, să făcu sară şi sucă al meu nu mai venise! să întoarsă după vro săptamînă, cu un şofer de camion cu care fusăsă la severin la porţîle de schier. cînd îl văzu taicăsu inebuni, părcă îi loasă dumnezău minţile: -ce faci mă nărodule, pă unde umblaşi mă? -pă la severin! -pă ce cătaşi mă tu tocma la severin, cînd naşicutu te trimisă la moară să vezi de e lume? -păi dacă nu era nimeni la moară, dacă nu era nimeni la moară, ce să fac! atît îi trebui lu tasu, care se apucă să-i care palme, de parcă zîceai că le are pă toate! cînd loă o pauză îl întrebă: -barem văzuşi mă ceva la porţîle de schier, văzuşi ceva la porţîle de schier? -la porţîle de schier, zîsă sucă printre sughiţuri, e lacătu cît plosca! 
numa dastea făcea sucă al meu şi al lui nu mai prididea cu bătaia, dimineaţa, la prînz şi sara! ce mai, slăbise tasu, iar sucă se făcea tot mai mare şi nu se prindea nimic de iel! bag sama că e ceva pus greşit in mintea lui acolo, ca la bicicleta lu nicu a lu pandele care să stricasă şi cînd o reparasă pusăsă lanţu greşit şi acuma ca să meargă nainte trebuia să dea invers din picioare! aşa o fi şi-n mintea lu sucă, vrun lanţ pus cruciş, vro piesă pusă unde nu trebuie..."

am incercat sa reproduc din aduceri aminte, combinate, o parte schitele nemuritoare ale lui amza pellea! suca, personajul central de mai sus, nu l-am ales intamplator, pentru ca uneori imi aminteste de mine! de multe ori parca imi sunt dusman si fac lucrurile anapoda, iar alteori dureaza mai mult pana inteleg unele lucruri:))
abia astept sa se incheie anul asta, unul pe care sper sa-l fac uitat cat mai repede, pentru ca a fost cel mai prost(nu stiu sa-i spun altfel acum) de cand sunt stapan pe constiinta mea! 

ne-om mai auzi! zile frumoase si pline de zapada!

pentru ca inca stau in camin, desi nu e chiar asa de rau:)! trupa fictionala(si nu prea) spinal tap
 

decembrie 13, 2010

filmul de luni seara VI

s-ar putea sa il stiti asa:
drept ash din epica trilogie a lui sam raimi(sa-r putea sa urmeze si o a patra parte:), the evil dead!
dar astazi o sa vorbesc despre bruce campbell  din perspectiva asta:
filmul de luni seara, ajuns la a sasea editie:), prezinta cu placere capodopera(m-am gandit mult pana sa scriu asta, de teama sa nu exagerez-dar nu e cazul:) lui don coscarelli si anume BubbaHo-Tep(2002)! daca titlul vi se pare ciudat sa va spun un pic subiectul: elvis presley si j.f. kennedy(devenit afro-american) traiesc si sunt "colegi" intr-un azil de batrani de prin texas. impreuna trebuie sa lupte impotriva unei mumii egiptene(bubbaho-tep), un soul sucker, care se adapa cu sufletele rezidentilor azilului! cum evolueaza situatia va las sa descoperiti urmarind filmul! inca un pont:
cand cei doi isi dau seama ca au de-a face cu o mumie egipteana, dupa ce descifreaza hieroglifele lasate de aceasta in baia comuna!

ce-ar mai fi de zis: coloana sonora de exceptie(brian tyler are toate meritele) de care cred ca si elvis ar fi incantat, bruce campbell perfect ca de obicei, la fel si  ossie davis, poveste spusa frumos si credibil, cu actiune si umor de foarte buna calitate! finalul poate vine putin cam repede, dar nu stirbeste cu nimic calitatea filmului! recomandarea mea pentru luni seara...

sa nu uit: "...never fuck with the king"... mai ales cand acesta se intampla sa fie si bruce campbell:)

la final, o mostra din ce se aude in film!
 

decembrie 11, 2010

ecorepulsie si alte chestii

cred ca o sa am o cadere nervoasa daca mai aud o data cuvantul eco in orice context; ecomancare, ecobautura, ecoimbracaminte, eco..."arata-i planetei ca iti pasa!" da, da, arata-i, cum sa nu! eco e pe buzele si in mintea tuturor, un trend, la fel de important ca boxerii lui botezatu ori aparitiile in playboy ale biancai!

am reusit sa vad si cel mai prost film al anului(conform cu mine)! orasul lui ben affleck, nu este si orasul meu; din fericire...ma gandesc serios daca am fost sau nu pacaliti cu totii de gone baby gone! intre timp poate nu ar fi rau beny sa mai treci inca o data pe la scoala de regie; si pe la aia de actorie!
p.s: nu trebuie sa fii neaparat regizor ca sa te culci cu blake lively ori cu rebecca hall!

nu stiam ca vremea poate fi asa confuza; parca as fi eu in vremurile bune:)! cam atatea chestii pentru scrierea asta.

incalzire pentru luni
 

decembrie 06, 2010

filmul de luni seara V

profit de caracterul cinematografic al acestei scrieri ca sa-i spun la multi ani(ce-i drept, cu o intarziere de sase zile) lui woody allen, unul dintre cei mai buni regizori de la lumiere-si incoace(cand il iei model pe ingmar bergman trebuie sa-ti dai toata silinta sa fii la inaltime:)! mai am de vazut destul de multe dintre filmele lui, dar de cate ori am vazut annie hall cred ca se compenseaza:). traditionalul romanesc: la multi ani maestre!
take the money and run(woody allen, 1969)

un gand bun si pentru leslie nielsen!

ok, acum sa trecem la vedeta scrierii asteia! be kind rewind(2008) intra si el in galeria filmului de luni seara! regia si scenariul ii apartin lui michel gondry, geniul din spatele lui eternal sunshine of a spotless mind! be kind rewind nu face parte din categoria, cum sa-i spun, de award winner, dar iubitorii de filme il vor indragi!
pe langa distributia afisata in posterul alaturat, merita sa le mai adaug pe mia farrow, dar si pe melonie diaz! pe scurt subiectul: jack black sufera un accident in urma caruia se magnetizeaza si distruge astfel toate filmele de pe caseta din magazinul de inchirieri unde lucreaza mos def si care ii apartine lui danny glover! black si mos sunt nevoiti astfel sa faca ei insisi remake-uri ale filmelor pierdute si sa le puna pe casete! sa le suedizeze cu alte cuvinte:))! ce a rezultat va las sa descoperiti singuri. doar atat mai spun: am murit de ras la remake-urile de la ghostbusters, robocop ori driving miss daisy(chiar daca pe asta nu l-am vazut)! 

cu adevarat un film placut, mai ales daca stii si filmele care sunt "refacute"! facem abstractie de caracterul usor a la jack black dat filmului(desi aici merge de minune) si de scenariul silly pe alocuri, dar, cum spuneam, nu e un film de mers cu el la festivaluri, si rezulta un film minunat de vizionat luni seara:)
mai jos trailerul pentru mai multe detalii. be kind rewind enjoy!
 

decembrie 01, 2010

un pas mic pentru mine, un pas si mai mic pentru...

cred ca o sa-mi retrag spusele despre taximetristii bucuresteni, cum ca ar fi oameni de treaba!

ca tot e ziua romaniei - nu stiu pe la altii cum e, dar pe la mine la facultate profesorii folosesc, intr-o forma sau alta, cand ne sfatuiesc in privinta meseriei pe care ne-am ales-o, urmatoarele cuvinte: "la noi nu se executa lucrarile asa cum trebuie, ideal ar fi sa mergeti afara sa vedeti cum se construieste o casa, un bloc, etc..."! halal profesori, halal sistem...imi si inchipui profesorii din germania procedand la fel!

aseara la bal, in fratelli(gasesc ca e de mentionat numele, pentru ca eu nu prea frecventez locuri d-astea), m-a lovit inca o data chestia asta cu meseriile! eu consider ca a face muzica nu e o meserie; adica nu te trezesti dimineata sa mergi la birou, sa faci o melodie, sa te intorci seara acasa, iar a doua zi sa o iei de la capat! asa fac cei mai multi azi si se cam vede(si aude), din pacate! muzicantii au devenit un fel de actori, isi dozeasa bine miscarile pe scena si isi joaca actul intr-un fel in care l-ar face invidios pana si pe victor rebengiuc! m-am convins de asta si la concertul rammstein, chiar daca mi-a placut mult; dah...unde e el jimi hendrix care in '69 la woodstock a urcat pe scena pe la sapte dimineata si nu a mai coborat pana seara!

cam atat; sa nu uit: la multi ani mai romanie! o sa fie bine:)

melodiei de mai jos nu i-as spune cover ci mai degraba un tribut adus lui ian curtis si joy division! ori asta, ori e a commercial shit...oricum ar fi, mie imi place:)! video-ul e tare, cu imagini din filmul control(pe care nu l-am vazut inca) al lui anton corbijn.