sau pe urmele dacilor; dupa o saptamana petrecuta departe de tumultul oraselor si al ideilor zgomotoase de dreapta ori de stanga, departe de zgomotul (prea) matinal al alarmei telefonului mobil simti din nou de ce merita sa traiesti cu adevarat pe bucata asta de roca! nah, ca am devenit si liric; avem o tara a carei frumusete cuvintele nu o pot cuprinde, cu oameni carora proverbiala ospitalitate(intalnita chiar si la hulitii olteni) nu le cuprinde pe deplin felul lor de-a fi...se poate strecura la un moment dat un "dar", dar nu despre asta e vorba acum;
sper sa ma tina cat mai mult bateriile incarcate:)
tot timpul mi-a placut liviu vasilica; poate din cauza timbrului vocal ori poate din cauza ca se uitau ai mei la tezaur folcloric si vrand-nevrand ma uitam si eu:)
bean, printre altii, face treaba buna!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu