viata si moartea merg pe aceeasi carare, adesea fara sa schimbe un cuvant, iar cand o fac, vorbesc nimicuri!
atat de diferite si totusi cu un mare punct in comun: niciuna nu are rabdare! nu suficienta...pe marginile cararii ne jucam noi; mai construim un pod, un mall, o casa, nimicuri...
ce frumoasa e moartea! jur ca daca cineva m-ar fi pus sa aleg, as fi ales moartea, convins fiind ca ea e viata! dar eu sunt prea nehotarat si in nehotararea mea as fi plictisit moartea ...
p.s: viata e prea scurta pentru a nu-i da atentia cuvenita; chiar daca nu e ea tot timpul cea mai frumoasa:)
o sa fiu plecat o vreme...
bineinteles ca doar jimi putea sa cante...
Daca am fi pusi sa alegem? NU m-am gandit niciodata la asta.
RăspundețiȘtergereeu m-am gandit, dar nu in sensul ala care se poate desprinde din ce-am scris! viata si moartea pot fi puse in analogie cu trecutul si viitorul, granita dintre ele fiind foarte mica, asa ca e imposibil sa le separi!
RăspundețiȘtergerepe langa astea, cred ca ai simtit si tu, macar o data, ca-ti vine sa lasi totul balta si sa pleci, sa abandonezi, sa te eliberezi...de-asta "moartea" e frumoasa! partea buna e ca si viata are momentele ei:))
numai bine!