lunea albastra

dupa cum probabil deja stiti, djokovic a castigat pentru a treia oara australian open dupa o finala incendiara cu nadal! bine ca nu mi-am facut alte planuri ieri: finala a durat vreo 6 ore! la final, ambii abia mai puteau sta in picioare la festivitate:); de remarcat ca de aceasta data nadal i-a pus mai multe probleme sarbului, desi acesta din urma, in multe randuri a dat dovada de relaxare-chiar puteau sa-l coste momentele alea de pribegie. sa vedem ce-o mai fi la paris:)

gerul asta care s-a instalat ca o noua ordine peste toate si toti, merita o melodie pe masura:); pe curand!

 

in sfarsit iarna

cand frigul imi patrunde in oase, iar zapada viscolita imi articuleaza trasaturile fetei este foarte bine:)

e ca un craciun venit mai tarziu(nu ala pe stil vechi, ca si ala a trecut) care mai stoarce din grijile cotidiene! griji pe care le lasam pe altadata...

o alternativa la ai se eu te pego dansul; mult mai reusita si cu mai multe succesuri in randul domnisoarelor:)

 

fata cu reactiunea 2

comunismului i-au trebuit mai bine de 40 de ani sa fie contestat, capitalismului vreo 20. avand in vedere diferentele si perioadele in care s-au perindat acestea,intre intervalele mai sus amintite eu as pune egal! sa nu abat interesul in alta parte; in piata nu am ajuns inca, sper sa ajung azi sau maine, nu datorita unei porniri antibasesciene, ca de vreo doi ani sunt cam pro, ci mai degraba unei dorinte de reformare, unei dorinte de a le aminti celor de sus ca mai suntem si noi pe aici, cei asupra carora se revarsa hotararile de la mesele rotunde! suna plagiate rau ultimele cuvinte, dar n-am ce-i face:) 

nu poti trai vesnic intr-o lume proprie, ferita de intemperii, asa cum fac eu de ceva vreme! vorba lui hagi: "daca ti-e frica de urs, nu intri in padure!"

80 reprezinta extensia mai cool  a anilor 60! si la ei si la noi...

 

monopolizare

prieteni, sunt mandru ca sunt contemporan cu philip seymour hoffman! rolul din moneyball(2011) mi-a aratat(daca mai era nevoie) ca  poate sa joace cam orice partitura!

sa mai zic si de brad pitt care la cei 49 de ani arata mai bine ca oricand, iar caliatea prestatiei din fata camerelor creste cu fiecare rol? nu, nu ar avea rost;

de robin wright penn chiar nu pomenesc! sunt de ajuns trei minute pe ecran cat sa nu-i uiti prezenta cand rememorezi distributia.

pentru mine, orice film in care se regaseste vreunul dintre cei trei inseamna vizionare automata:) mai intra si altii in aceasta categoria, dar despre acestia altadata!

in categoria amintita mai sus intra si domnii de mai jos(de data asta muzical vorbind si indiferent de componenta).